Fier

1. INFORMATII GENERALE SI RECOMANDARI:

Fierul participă la o serie de procese vitale pentru organism, de la mecanismele oxidante la nivelul celulelor până la transportarea și eliberarea oxigenului în celulele din organism. Este un constituent al cromoproteinelor, hemoglobinei și mioglobinei purtătoare de oxigen, precum și al mai multor enzime, cum ar fi citocrom-oxidaza și peroxidazele. Fierul rămas din organism este prezent în flavoproteine, proteinele sulfură de fier, precum și în feritina care stochează fier și transferina transportatoare de fier. Concentrația de fier seric este în principiu substanța Fe(III) legată de transferina serică și nu include fierul care este prezent în ser ca hemoglobină liberă. Concentrația de fier seric este scăzută în cazul unui număr mare de pacienți cu anemie feriprivă, dar nu în cazul tuturor pacienților, în cazul bolilor inflamatorii cronice sau acute, cum ar fi infecția acută, imunizarea și infarctul miocardic, în cazul hemoragiei recente sau acute, afecțiunilor maligne, sindromului kwashiorkor, sarcinii avansate, menstruației și nefrozei. Concentrația de fier seric scade considerabil în cazul pacienților care încep să răspundă la terapii specifice pentru anemii din alte cauze, de exemplu, tratamentul anemiei pernicioase cu vitamina B12. Concentrații ale fierului seric mai mari decât valorile normale apar în cazul tulburărilor de supraîncărcare cu fier, cum ar fi hemocromatoza, și în cazul intoxicației acute cu fier în urma administrării de fier pe cale orală sau parenterală. Nivelurile fierului pot fi crescute și în cazul hepatitei acute, al intoxicării cu plumb, leucemiei acute, talasemiei sau al administrării de contraceptive orale.

2. SPECIMEN PROBA SI STABILITATE:

Ser și plasmă heparinizată. A nu se utiliza plasmă tratată cu EDTA, oxalat sau citrat. Produs stabil în ser și plasmă timp de 3 săptămâni, dacă este depozitat la temperaturi cuprinse între 2 și 8°C și timp de 7 zile, dacă este depozitat la temperaturi cuprinse între 15 și 25°C.

Probele lipemice trebuie evitate. Probele hemolizate pot genera rezultate eronate. Probele trebuie prelevate à jeun ( dimineața ) de la pacienți, deoarece valoarea sideremiei poate scădea cu 30% pe parcursul zilei.

3. METODA:

Spectrofotometrica

4. VALORI DE REFERINTA INTERVALE DE REFERINȚĂ:

Ser (Adulţi):

Bărbat: 12,5–32,2 μmol/L (70–180 μg/dL)

Femeie: 10,7–32,2 μmol/L (60–180 μg/dL)

Ser (copii):

Nou-născuţi: 17,90–44,8 μmol/L (100–250 μg/dL)

Sugar: 7,2–17,9 μmol/L (40–100 μg/dL)

Copil: 9,0–21,5 μmol/L (50–120 μg/dL)

Valorile preconizate pot varia în funcţie de vârstă, sex, tip probă, dietă şi localizare geografică. Fiecare laborator trebuie să verifice transferabilitatea valorilor preconizate propriei sale populaţii şi, dacă este necesar, să determine propriul interval de referinţă conform bunelor practici de laborator. În scopuri de diagnostic rezultatele trebuie să fie evaluate mereu împreună cu antecedentele medicale şi alte rezultate.

Aceste valori sunt dedicate sistemelor Beckman Coulter. In cazul in care acest test este efectuat pe un alt sistem, valorile de mai sus pot fi diferite.

5. BIBLIOGRAFIE:

1. Metoda de lucru Beckman Coulter

2. Frances Fischbach – A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests – Lippincott Williams &Wilkins, USA, 8 Ed. 2009

3. Jacques Wallach – Interpretarea testelor de diagnostic – Editura Stiintelor Medicale, Romania, Ed. 7

Top