Cum influenteaza carbohidratii valorile zaharului din sange?

Deși carbohidrații sunt adesea puși într-o lumina negativă în managementul diabetului, este un fapt dovedit stintific acela că organismele umane au nevoie de carbohidrați pentru a supraviețui. Carbohidrații fac parte din cei trei macronutrienți, celelalți doi fiind proteinele și grăsimile, cerute de corpul uman că o sursă principală de energie, oferind combustibilul de care are nevoie pentru a face activitățile zilnice, de la respirație la mers pe jos și până la alergare. După ce primește carbohidrații, corpul îi transformă în zaharuri simple.

Apoi, acestea sunt absorbite în fluxul sanguin și transformate în zahărul din sânge, cunoscut și sub numele de glucoză. Cu ajutorul insulinei, această glucoză intră în celulele corpului, unde este folosită pentru energie. Orice glucoză rămasă este stocată în organism pentru a fi utilizată ulterior sau transformată în grăsime. Carbohidrații se găsesc în majoritatea alimentelor preferate ale tinerilor, cum ar fi dulciurile, pâinea, cartofii prăjiți, paste, fast-food și pizza. Multe restaurante și companii alimentare adaugă zahăr și sare alimentelor pentru a potența gustul, determiandu-ne astfel să cumpăram și să mâncăm mai mult.

Consumul de carbohidrați ajută la creșterea nivelului de serotonină, unul dintre hormonii asociați cu fericirea, potrivit unei analize publicate în martie 2013. Creșterea nivelurilor de serotonină ar putea îmbunătăți starea de spirit a persoanelor care sunt vulnerabile la stres. Preferința pentru carbohidrați tinde să apară încă de la începutul vieții, chiar și în cazul copiilor în intervalul de vârstă 1-3 ani. În ultimul deceniu, conceptul de foame hedonică sau dorința de a consuma alimente grase pentru plăcere, nu pentru energie practică, a fost introdus ca o teorie și conceptul a fost analizat de mai multe ori în domeniul științific.

Rolul carbohidraților în rezistența la insulină și greutatea corporală

Carbohidrații s-au dovedit că fiind activatori al centrulului de recompensă al creierului. Deși este o teorie controversată, unii experți cred că macronutrienți precum carbohidrații dau dependență, la fel ca și drogurile. Obezitatea hedonică sau obezitatea cauzată de o supraalimentare datorită plăcerii de a mânca este acum o zonă recunoscută în lumea stințifică. Cercetările publicate în iulie 2017 au sugerat că persoanele obeze raportează bucuria alimentelor dulci mai mult decât oamenii cu o greutate normală. Și cu toate că aproape toată lumea are o înclinație naturală către carbohidrați, persoanele cu diabet zaharat de tip 2 trăiesc o și mai mare dependență față de carbohidrați, comparat cu persoanele ce nu suferă de diabet.

Într-un studiu observator publicat în septembrie 2013, 210 voluntari au răspuns la întrebări despre poftele alimentare. Persoanele cu diabet zaharat de tip 2 au raportat mai multe pofte pentru carbohidrați și pofte mai mici pentru alimentele grase, comparativ cu acei participanți fără diabet de tip 2. Carbohidrații semnalează organismului nostru eliberarea unui hormon numit insulină, care eliberează glucoza din alimentele din sânge în celule. Cu cât mâncăm mai mult, cu atât producem mai multă insulină. Cu cât rezistența la insulină crește, comună la persoanele cu diabet zaharat de tip 2, excesul de insulină poate să rămână în sânge, scăzand nivelul glicemiei și semnalând creierului că este timpul să mănânce din nou. Deci, ciclul continuă: Cu cât mâncăm mai mult, cu atât mai multă insulină producem și cu atât mai mult ne dorim mai multe alimente bogate în carbohidrați.

Cât de multi carbohidrați sunt siguri pentru persoanele cu diabet zaharat?

Nu există o regulă atunci când vine vorba de aportul de carbohidrați pentru persoanele cu diabet zaharat. Cantitatea de carbohidrați considerată „sigură” pentru o persoană cu diabet zaharat poate varia. Este recomandată testarea nivelurilor de zahăr din sânge înainte și după masă, pentru a ajuta la determinarea cantității potrivite de carbohidrați. Țînând cont de restul factorilor, inclusiv medicația, obiceiurile de exerciții fizice și chiar stresul, acestea pot modifică nivelul zahărului din sânge și, prin urmare, necesarul de carbohidrați. Astfel, cel mai bine este să obțineți sfaturi personalizate atât din partea unui endocrinolog cât și a unui dietetician înregistrat.

Persoanele cu diabet zaharat care iau insulină sau alte medicamente care scad nivelul de zahăr din sânge ar putea experimenta nivele scăzute de zahăr în cazul în care micșorează cantitatea de carbohidrați fără a își ajusta medicamentele și a își controla frecvent glicemia.

Cum să tăiați carbohidrații în siguranță atunci când aveți diabet

Corpul dumneavoastră are nevoie de carbohidrați atât pentru a funcționa, cât și pentru a preveni o stare fiziologică numită cetoză, când corpul este alimentat cu grăsimi și nu carbohidrați. Cetoza poate apărea atunci când consumați 50 de grame, sau mai puțin, de carbohidrați pe zi. Cetoza este un subiect controversat cu diabetul zaharat, dar unele studii au arătat că cetoză este sigură și ajută la controlul zahărului din sânge și promovează pierderea in greutate. Dacă vă gândiți să urmați o dietă ketogenică, este foarte important să discutați despre acest lucru cu medicul dumneavoastră, înainte de a o începe.

Deși cetoacidoza diabetică, o condiție în care nivelurile de cetonă se ridică la cote periculoase, este mai frecventă la persoanele cu diabet zaharat de tip 1, aceasta este încă posibilă la persoanele cu diabet zaharat tip 2 și se poate dovedi letală fără îngrijire medicală de urgență. Ca rezultat, majoritatea furnizorilor de asistență medicală și dieteticienii recomandă să nu se urmeze o dietă ketogenică de către persoanele cu diabet zaharat. Totodată, încercați să consumați carbohidrați rafinați, cu moderație. Alimentele care conțin zahăr și boabe rafinate sunt cele mai puțin hrănitoare. Acestea sunt, de asemenea, tipul de carbohidrați cel mai probabil să conducă la cele mai ridicate niveluri de zahăr din sânge.

Dacă simțiți că dieta dumneavoastră este prea bogată în carbohidrați rafinați, reduceți porțiile de pâine, orez, paste și cartofi. Începeți să vă tăiați porțiile cu un sfert sau chiar cu jumătate. Efectuați modificări ușor de urmat, pe care doriți să le continuați pe termen lung. Fructele și legumele conțin fibre, iar fibrele vă reduc necesarul de insulină după consumul de alimente. Fibrele ajută la sațietate, pot îmbunătăți nivelul de colesterol și mențin constant nivelul de zahăr din sânge. În loc să va rezumați doar la ceea ce tăiați, concentrați-vă și asupra alimentelor pe care le adăugați la dietă dumneavoastră. În general, eliminarea alimentelor din dietă, fără un plan bine pus la punct conduce la o altă dietă și, în cele din urmă, la o încercare de dietă nereușită.

Top